Atracții Casa Kokopelli, Baile Felix

Baile Felix este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România. Se află la ca. 6 km de Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade Celsius.

Izvoarele termale au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000, după alții, în jurul anului 1200, iar potrivit altor experți au fost descoperite abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariția primelor clădiri în această stațiune: între anii 1711-1721. 

"Nufărul termal" sau "floarea de lotus" este considerat simbolul stațiunii, fiind descoperit în anul 1789 de botanistul P. Kitaibel și denumit în 1908 de către J. Tuzson, care face asemănarea cu nufărul de Nil. Planta a fost declarată monument al naturii în anul 1931.

Apele din stațiunea balneo-climaterică Băile Felix au obținut în 1896 la expoziția mondială Medalia de Aur și Diploma de onoare.

Obiective turistice

• Lacurile cu nuferi și lotuși, lacuri populate cu broaște țestoase si pești exotici.
• Ștrandul cu apă termală Apollo (1900).
• Aqua Park-ul acoperit din statiune

Cetatea Oradea reprezintă un monument arhitectonic din România, una dintre puținele cetăți utilizate și în prezent. Se spune despre cetate că nu putea fi cucerită din cauza vastelor rețele subterane de legături cu exteriorul. Șanțul cu apă al cetății era umplut în caz de asediu cu apă termală (prin aducțiuni) din râul Peța.

Menționând funcțiunea de avanpost al Transilvaniei, călătorul turc plasează cetatea la o lovitură de tun de malul Crișului, la câmpie, având forma unui pentagon, „clădire solidă și pompoasă”. Șanțul cetății avea o lățime de 120 de picioare și „afunzime” ca o mare, fiind umplut cu apă de Criș. Circumferința cetății avea 2 500 de pași. Existau cinci bastioane prevăzute cu tunuri, care erau acoperite cu „pături” de culoare roșie. Nu se putea comunica între bastioane ca în cazul altor cetăți. Fiecare bastion avea o poartă proprie, căpitan și santinele. Având forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatră, folosite ca puncte de observare. Zidul cetății avea 40 de „rifi” înălțime (circa 10 metri) și 10 lățime (circa 2,50 metri), fiind construit din piatră solidă, pe care s-a „aruncat” un val de pământ în forma unui dâmb. Începând de la bastionul de est, de jur împrejur, zidul cetății era încins cu un brâu din piatră cioplită. La poartă se afla un orologiu. În cetate erau 10 prăvălii, 150 de case mai mici din piatră, o cameră pentru soldați, trei mori și o temniță „afundată ca un iad”. Palatul princiar măsura 1 500 de pași în perimetru având cinci turnuri dintre care două lucrate din „ceramică roșie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru muniție, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru porți din care numai una era folosită. Biserica din interior a fost transformată în geamie. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Un amănunt interesant este faptul că turcii au rebotezat bastioanele cetății: Çingene tabyası (bastionul Țiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyası (bastionul Auriu), Yuram tabyası (bastionul Crăișor), Kukuk tabyası (bastionul Bethlen) și Aga tabyası (bastionul Roșu).

Singura manastire inchinata sfantului domnitor, aflata la 6km de satul Cerdac (drum forestier la stanga, cum veniti dinspre Targul Ocna)

Stațiunea Băile 1 Mai este cunoscută drept sora mai mică a Băilor Felix.

"Cel mai verde ștrand din județul Bihor, ștrandul Venus, unde avem 11 bazine funcționale, o parte dintre ele sunt în formă de Lotus, ceea ce conferă ștrandului un farmec aparte", spune Cristian Tăutu, specialist marketing.

În prezent, ștrandul nu este funcțional, pentru că autoritățile locale au început lucrări de modernizare a acestuia.

"În urma investițiilor nu vrem să luăm din naturalețea locului; dorim să ne încadrăm în specificul zonei, un peisaj superb la liziera pădurii, astfel încât să producem un confort maxim pentru cei care vor vizita acest ștrand", a explicat Cristian Laza, primarul comunei Sînmartin.